Scrisoare de sfarsit de an

Pentru sfarsitul anului am avut de scris o scrisoare. Am scris-o cu sinceritate si am dedicat-o profesoarei de limba romana.

 

 

Dragii mei colegi, stimaţi profesori,

 

Ziua Ultimului Clopotel este o zi fericita si o zi trista in acelasi timp. Suntem bucurosi ca am mai terminat un an scolar si in curand vom deveni liceeni si suntem tristi deoarece cei patru ani petrecuti cu colegii si profesorii nostri s-au terminat.

Temele, notele, profesorii, colegii, prietenia, ingrijorarile, distractia, disputele s-au amestecat frumos in acesti ani care, pana la urma, vor ramane in aminterea noastra ca o perioada senina in care am fost ca o familie.

Si una dintre prezenţele deosebite, care ne-au marcat drumul şi care ne-a arătat calea spre maturizare sunteţi dumneavoastră, doamnă profesoară……

Aţi avut grijă şi înţelegere, umor şi căldură sufletească, reuşind nu numai să ne lărgiţi vocabularul şi să ne îmbunătăţiţi gramatica, ci şi să ne susţineţi în încercările de a ne gasi drumul in viata.

Am simtit dedicarea dumneavoastra, am simtit că vă pasă de fiecare dintre noi, că ne-ati iubit chiar si atunci cand am meritat-o mai putin.

Ati luptat ca sa ne invatati cu o determinare de multe ori mai mare decat a noastra si, daca v-am gresit vreodata cu zburdălniciile noastre, mai mult sau mai puţin amuzante, scuzele noastre sunt cu adevarat sincere.

Vă mulţumim pentru toate eforturile, toată energia şi toată dragostea pe care ni le-aţi dăruit si sperăm că bucuria clipelor trăite împreună şi tristeţea efemeră a despărţirii să ne rămână tuturor în suflet.

Vom păsi către liceu cu parerea de rău că nu veti fi alături de noi.

Si cu ingrijorare căci nu stim daca la liceu noii nostri profesori se vor bucura pană la urmă că doar murdărim geamurile si că nu le spargem, că murdarim băncile dar nu le rupem….
Rememorand intamplarile ultimilor patru ani pot să spun că mă bucur că am avut parte de astfel de colegi si profesori si puteti fi sigură că nu vă vom uita niciodată.