Colindele

Colindele sunt niște cântece tradiționale românești,  felicitări (urări) de tip epico-liric, având în general între 20 și 60 de versuri.

Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada precreștină si se cântă în preajma Crăciunului și Anului Nou.

Inițial, colindele aveau o funcțiune  rituală, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire și belșug. Acest obicei era legat fie de începutul anului agrar (adică de venirea primăverii), fie de sfârșitul său (toamna, la culegerea recoltei). Pe de altă parte, un scop des întâlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele și de reîntâlnire cu cei plecați pe tărâmul celălalt. Peste timp, din semnificația inițială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări¹.

Cuvantul „colind” sau „colinda”provine din latinescul „Calendae” nume ce se dadea vechilor sarbatori pagane de Anul Nou, cand era obiceiul sa se faca urari de belsug si fericire pentru noul an ce incepea. Obiceiul colindelor este preluat de la romani care sarbatoreau in aceasta perioada „Nasterea Soarelui”caci in aceasta perioada a iernii soarele atinge punctul sau cel mai jos in emisfera sudica. Calendele erau sarbatori romane inchinate soarelui , ele desemneaza un obiect rotund, o trimitere directa la discul solar,de aici si obiceiul de a imparti colaci si nuci colindatorilor, toate simboluri ale cercului, ale perfectiunii².

În colinde au fost strânse vorbele bune şi nădejdea celui cu suflet credincios. Ciclul colindelor începea în Ajunul Crăciunului şi se încheia la Bobotează,  obicei rămas până astăzi. În Ajunul de Crăciun se umbla cu “Moş-Ajunul” şi cu “Piţăratul” (obicei întâlnit în special în zona Munţilor Apuseni). Copii adunaţi în grupuri de câte trei sau mai mulţi (uneori chiar cete) umblau din casă în casă aducând vestea Naşterii Domnului. Tot în Ajunul de Crăciun dimineaţa (în unele zone din ţară) copii sau preotul umblau cu icoana.

Colindele din seara de Ajun se împart în două categorii: religioase (evenimente din viaţa Mântuitorului: naşterea, minunile, povestiri biblice etc) şi lumeşti : de gazdă, flăcău, fată, păstor, plugar etc³.

Colindele de iarnă cele mai cunoscute sunt:

„Steaua sus răsare... - Evocând momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul” si purtând cu ei o stea.

„Bună dimineața la Moș Ajun!” - Ajunul Crăciunului începe cu acest colind si casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani.

Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: „Iată vin colindătorii” de Tiberiu Brediceanu, „O, ce veste minunată” de D.G. Kiriac, „Domnuleț și Domn în cer” de Gheorghe Cucu⁴.  

 

Bibliografie

1.      Wikipedia- Colindele

2.      www.traditii.ro

3.      Colindul românesc– ancestralitate, cultură, tradiţie –  Conf.Univ.Dr. Domin Adam –articol în rev.Altarul Reîntregirii, nr.2, Alba Iulia, 2005

4.      Wikipedia- Craciunul

SURSE DE INCALZIRE NECONVENTIONALE

Sursele neconventionale de incalzire protejeaza rezervele si sunt ecologice. Cele mai cunoscute resurse neconventionale sunt energia eoliana, termala si solara.

Energia eoliana - aplica urmatorul principiu: o turbina este instalata in varful unui turn inalt (pentru a avea acces direct la curentii de aer, fara interferente din partea cladirilor de la sol, colecteaza energie kinetica de la vant, pe care o transforma in electricitate folosind un sistem de conversie. Electricitatea poate fi apoi transformata in caldura. Avantajul utilizarii acestui tip de energie este legat de costul scazut de producere a curentului electric iar principalul dezavantaj este legat de predictibilitatea scazuta a cantitatii de energie ce poate fi produsa. O locuinta tipica este deservita de o turbina eoliana si de un furnizor de electricitate local.

Energia geotermala  - In nucleul Pamantului sunt temperaturi de 6000 ºC, vulcanii fiind doar o dovada a acestei calduri. Caldura din interiorul Pamantului, care tinde de la nucleu catre suprafata Terrei, se numeste energie geotermala sau energia pamantului. In drumul ei catre suprafata pamantului incalzeste rezervoarele de apa subterane si straturile de pamant, care pot apoi fi considerate ca surse de energie pentru incalzire sau pentru producerea de curent electric, toate acestea facandu-se fara emisii cu efect de sera. Pentru a putea extrage energia nucleului, aceasta trebuie transportata de la mare adancime spre suprafata Pamantului. Pentru acest transport exista doua posibilitati: prin intermediul rocilor fierbinti sau prin intermediul apei fierbinti din straturile naturale de apa termala. Pentru a putea extrage caldura din rocile fierbinti se pompeaza apa care preia caldura rocilor fiind apoi pompata la suprafata. Apa termala fierbinte va fi direct pompata la suprafata. Ambele solutii se folosesc atat pentru incalzire cat si pentru producerea de energie electrica. Caldura Pamantului ne sta tot timpul la dispozitie, nu depinde de vreme sau de conditiile climaterice fiind cea mai constanta sursa de energie regenerabila.

Energia solara - Energia solara care ajunge pe Pamant in 40 de minute ar fi de ajuns pentru a acoperi nevoia de enrgie pe un an a intregii omeniri.

Este obtinuta cu ajutorul panourilor solare sau fotovoltaice. Acestea au avantajul ca nu polueaza transformand radiatia solara in caldura utilizata apoi la incalzirea apei. Pentru a se integra cat mai bine in ansamblul exterior al casei, panourile solare se monteaza pe acoperis. Instalatiile solare reprezinta o solutie care ofera mai multe avantaje: nu trebuie intretinute, au o durata de viata mare (in jur de 30 de ani), sunt silentioase, se instaleaza usor, nu polueaza si nu produc efectul de sera. Au insa si cateva dezavantaje, dintre care amintim pretul destul de ridicat si necesitatea verificarii/curatarii lor din cauza prafului.

Energia biomasei - Sistemele de incalzire cu biomasa utilizeaza materii vegetale si organice, precum lemnul, rezidurile agricole si chiar deseurile in scopul generarii de caldura. Aceasta caldura poate fi transportata si utilizata acolo unde se cere, pentru incalzirea si ventilarea cladirilor individuale sau in retea si chiar in procesele industriale. Biomasa este adesea disponibila gratis sau la costuri scazute dar are un mare dezavantaj - manipularea deşeurilor este o acţiune greoaie şi murdara.