sâmbătă, 23 februarie 2013

Colosseumul


Este un monument turistic din Roma vizitat de foarte mulți turiști din toată lumea, probabil cea mai impresionantă clădire-ruină a Imperiului Roman. Cunoscut inițial sub numele de Amfiteatrul Flavian, Colosseumul era cea mai mare construcție a vremurilor sale și astăzi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi vizitat. Nici unul dintre stadioanele moderne nu a reuşit să întreacă modelul ingineresc al arenei Colosseum-ului.

Povestea Colosseum-ului poate fi auzită în numeroase documentare, citită în cărţi de istorie, vizualizată în enciclopedii, site-uri şi colecţii ori expoziţii de fotografii. Construcţia Colosseum-ului a fost începută de împăratul Vespasian în anii 72-73 (după victoria lui asupra evreilor, în revoltele din anul 70) şi încheiată de fiul său, Titus, în anul 80. Fratele acestuia, Domiţian, completează arena, în 81-83, cu alte ziduri subterane, pentru tunelurile folosite de sclavi şi animale. Se spune că, în cinci ani de zile de lucru neîntrerupt, prizonierii evrei au ridicat amfiteatrul numit "Flavian", după familia conducătoare ale cărei planuri au fost duse astfel la bun sfârşit.
Numele de "Colosseum" a devenit popular din două motive: arena avea proporţii uriaşe, iar poziţia ei era apropiată de Colosul lui Nero, o statuie enormă a fostului împărat, al cărui palat de alături (Domus Aurea) a fost distrus de succesori pentru a face loc unor edificii noi.

De formă eliptică, Colosseum-ul măsoară 187 de metri pe axa mare şi 155 de metri pe axa mică, în timp ce arena propriu-zisă are 76/44 m. Zidurile care astăzi se văd sunt cele din interiorul amfiteatrului de altădată.
Arena se acoperea cu velarium, o pânză susţinută de o reţea de frânghii, având în mijloc o deschizătură circulară. Marinari romani manevrau respectiva pânză, astfel ca soarele şi ploaia să nu deranjeze prea mult spectatorii pătimaşi. Podeaua, aşezată peste tuneluri subterane (hypogeum) formate de ziduri trainice, se compunea din plăci mari din lemn, deasupra cărora se punea nisip galben. Cu ajutorul scripeţilor şi al unor lifturi speciale, animale şi decoruri erau aduse din subteran pe podeaua arenei. Prizonierii din războaie erau puși să lupte între ei sau cu animale sălbatice. Spectatorii se delectau privind luptele dintre gladiatori. Alte "show-uri" desfăşurate în Colosseum erau navalia proelia, simularea de bătălii navale (când arena era inundată probabil printr-un canal central), sylvae, recrearea unor scene din natură (erau aduse în arena centrală tufişuri, copaci şi multe animale), şi venatio, vânătoarea de animale sălbatice. Uneori, chiar execuţiile unor condamnaţi luau aspectul unor spectacole cu personaje mitologice, care ucideau la final victima. Pentru a vă imagina amploarea acestor desfăşurări artistice şi lupte, aflaţi că, în cele 100 de zile de celebrare a inaugurării amfiteatrului, 9.000 de animale au fost omorâte, iar în cele 123 de zile de sărbătorire a cuceririi Daciei, 10.000 de gladiatori şi 11.000 de animale s-au luptat în arenă.