Referat despre Centrala Nuclearelectrica Cernavoda

Centrala Nuclearelectrica Cernavoda este situata langa orasul Cernavoda, la 180 de kilometri est de Bucuresti si langa Canalul Dunare - Marea Neagra.  Amplasamentul celor cinci unitati a fost stabilit pe traseul DN 3A, care face legatura intre localitatile Fetesti si Constanta.

Centrala Nucleară de la Cernavodă este unica din România. În prezent  funcționează unitățile I și II, ce produc împreună circa 18% din consumul de energie electrică al țării.

ISTORIE

 

Ideea unei centrale nucleare a aparut la inceputul anilor 70. Proiectele privind exploatarea uraniului in Romania au luat nastere greu si au fost asociate de catre diversi excentrici, dar si de catre guverne din intreaga lume cu intentiile fostului presedinte Nicolae Ceausescu de a obtine bomba atomica. De mentionat, ca un stat care are capacitatea de a produce energie nucleara poate foarte usor dezvolta tehnologia pentru a obtine periculoasa arma. Ba, mai mult, energia obtinuta prin aceasta metoda este o foarte buna arma politica, in primul rand ca urmare a capacitatii uriase de productie energetica care se poate astfel obtine.

In 1970 in Romania a fost creat Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara si, dupa cateva negocieri cu un furnizor rus, la Strejesti au si demarat lucrarile de constructie ale unei centrale neclearelectrice cu cinci reactoare. Ceausescu dorea sa dea Olteniei natale cea mai grozava instalatie industriala din acea vreme. In 1971, Centrala "I" - numele de cod al proiectatei centrale - facea deja angajari de personal.

Numai ca proiectul initial rus a fost respins, pe motiv ca nu era prevazuta o "anvelopa" de protectie deasupra reactorului. Chiar dupa ce partenerii sovietici au acceptat perfectionarea sistemului de protectie, romanii au renuntat la proiect.

Dupa ani de discutii, proiecte si acorduri, in decembrie 1978, Romania semneaza contractele cu AECL pentru componenta nucleara a viitoarei centrale si totodata se stabileste amplasamentul final al acesteia la Cernavoda. Vrand sa fie o afacere cu iz politic, Ceausescu a cointeresat un partener nord-american, AECL Canada. La 17 aprilie 1979, prima cupa de excavator da startul noului santier, iar primul termen de finalizare a primului reactor a fost stabilit peste sase ani Lucrarile au inceput pe amplasamentul de la Cernavoda in doua santiere distincte: unul pentru partea "clasica" a unei centrale electrice si altul specializat pentru camera reactorului. In momentele de activitate continua, antreprenorii adunau un numar total de aproape 10.000 muncitori.

Se lucra la constructia tuturor celor cinci reactoare prevazute in proiect cu cate un decalaj intre ele, numarul 1 si 2 fiind in stadiile cele mai avansate.

Numai ca, in 1981, Romania a intrat in incapacitate de plata a datoriei externe si, ca urmare, finantarea lucrarilor a avut de suferit, iar un an mai tarziu constructia camerelor reactoarelor a fost oprita pentru aproape 18 luni, din cauza directivelor de reducere a importurilor. In pardoseala modulelor reactoarelor trebuiau introduse niste conducte din aliaje care nu se mai produsesera in tara. Intarzierea mare se explica prin faptul ca romanilor le-a fost impus sa produca acele elemente in tara si nu sa le achizitioneze din import.

In martie 1990, lucrul pe santierele de la Cernavoda aproape se stopeaza. Nu mai erau bani si continuarea proiectului nu interesa. Printr-o decizie a guvernului roman, se reiau lucrarile la reactorul cu numarul 1, dupa semnarea unui contract de management cu cei doi antreprenori straini; AECL, pentru partea nucleara, si Ansaldo, din Italia, pentru partea clasica. Apare astfel consortiul PMT, care va coordona executarea proiectului.

Planul inițial, datând de la începutul anilor 1980, prevedea construcția a cinci unități. Daca planurile initiale erau puse in aplicare, jumatate din Romania ar fi fost alimentata azi cu energie de la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda.

REACTORUL NR. 1 este adus la criticitate, pus in functiune, in aprilie 1996, si la data de 2 decembrie a aceluiasi an este pus in exploatare comerciala. Cheltuielile totale pentru constructia primului reactor au fost estimate la o valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari.

Unitatea I are o putere electrica instalata de 706 MW si produce anual circa 5 TWh. 

 

UNITATEA II a fost pornită pe 6 mai 2007 , conectată la sistemul energetic național pe 7 august și funcționează la parametrii normali din luna septembrie 2007. Intre 1990 si 2000, reactorul 2, ca si celelalte trei, a fost in conservare.

Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU. Apa grea, folosită drept moderator, este produsa la ROMAG PROD Drobeta-Turnu Severin.

În mod cu totul exceptional, când nivelul Dunării scade mult, iar apa de răcire nu mai poate fi pompată în instalațiile de răcire, reactoarele trebuie oprite. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în august-septembrie 2003, când centrala a fost oprită timp de trei săptămâni.

 

Pentru realizarea Unitătilor 3 si 4 de la Cernavodă a fost ales modelul unei Companii de Proiect realizată prin parteneriat între statul roman prin intermediul Nuclearelectrica și investitori privați. Cei șase investitori care au depus oferte și au fost selectați initial sunt: Arcelor Mittal România care va deține 6,2 din acțiunile viitoarei companii, Grupul CEZ Republica Cehă – 9,15%, ENEL Italia – 9,15%, GDF Suez – 9,15%, Iberdrola Spania – 6,2% și RWE Germania – 9,15%, în condițiile în care statul roman deținea 51% din acțiuni.In urma retragerii GDF Suez,Iberdrola, Grupului CEZ si RWE Germania statul roman detine actualmente(octombrie 2011) 84.65 % din actiunile SN Nuclearelectrica . Compania de proiect numita EnergoNuclear a fost înființată în martie 2009, iar cele două unitați se estimează că vor fi puse în funcțiune în 2015-2016. Numai ca, din motivatii economice, respectiv scaderea consumului intern de energie, finalizarea celorlalte trei reactoare nu mai constituie o miza.

 

VIZITA

Teoretic, orice cetatean al Romaniei poate vizita Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda. El poate depune o cerere la Societatea Nationala Nuclearelectrica (SNN) SA si apoi va astepta aprobarea. Dupa ce este verificat, daca acesta nu este considerat un pericol, iar intentiile sale sunt pasnice, romanul nostru se prezinta la poarta CNE-Prod, cum se numeste societatea care exploateaza primul si singurul reactor functional deocamdata. Turul centralei se face doar dupa alte si alte verificari ale persoanei si doar dupa ce aceasta isi lasa la poarta mobilul cu camera foto, daca are, orice suport magnetic si orice echipament de inregistrare. Vizitatorii sunt instruiti foarte riguros privind riscurile de orice fel de accident care ar putea avea loc si le este oferit un echipament de protectie.

Cei care au fost in vizita pe santierul de la Cernavoda spuneau ca :

“Poarta de acces are paza armata. La un metru distanta, ne-am trezit intr-un adevarat furnicar de oameni care se miscau in toate directiile, derutandu-ne. Nu credeam ca prin aceasta sita (verificari) ar trece mai mult de 10, 15 muncitori pe zi. Intreaga forfota parea directionata foarte bine, nimeni neavand timp sa ne bage in seama sau sa isi incetineasca pasul din cauza vizitatorilor. Pe castile de protectie erau inscriptionate societatea de care apartin (constructor sau proiectant) si uneori chiar numele. Intrarea pe santier este undeva intre modulul celui de-al doilea reactor, cel aflat in constructii, si al celui de-al treilea. Intre acelea pe care circulam si cladirea rotunda si acoperita cu o sfera care ar fi trebuit sa gazduiasca un al treilea reactor se afla un depozit de tevi, semnalat de o placa. Spre surpriza noastra, distanta prevazuta intre reactoare nu era una kilometrica, ci de doar ceva mai mult de 100 de metri. In spatele fiecarui astfel de modul circular erau proiectate centralele care ar fi transformat aburii produsi in urma fisiunii in curent electric. In dreapta aleii, vizavi de cladiriile reactoarelor, erau montate in linie baraci de fier, de diferite culori, in functie de compania carora apartineau. Pentru ca munca sa fie cat mai eficient organizata, baracile au fost utilate cu aer conditionat si Internet, astfel incat proiectantii si inginerii sa nu fie nevoiti sa paraseasca aria santierului.

Printr-o deschidere nu mai mare de o usa de apartament, aflata la baza modulului cu numarul 2, am patruns in casa reactorului care urmeaza sa fie montat. Si aici se munceste in acelasi ritm. Oamenii intra si ies, urca si coboara pe scarile metalice din apropierea usii. Ni se spune ca lucrarile sunt in faza de instalare a reactorului si abia dupa aceea locul va arata ca o adevarata uzina care produce 700 de megawati pe ora. Undeva la ultimul etaj al constructiei, am intrat doar dupa ce ne-am spalat papucii, in camera de comanda. Panourile abia au fost montate, multe dintre cabluri atarnand inca pe langa peretii de butoane si monitoare. Cativa angajati se invart in jurul aparaturii si se scarpina in barba curiosi. Ei sunt cei care vor lucra la aceste pupitre. Beculetele de deasupra unor inscrisuri tehnice scrise in engleza nu clipesc nici un pic, dar oricum pentru noi nu ar avea nici cea mai mica relevanta. Inginerii care susotesc intre ei, precum niste copii mari, vor trebui sa stapaneasca naravasa operatie de fisiune, bazandu-se pe orice scanteiere a panoului de comanda.

Dupa ce am traversat modulul, am intrat in cladirea imediat alaturata. Am urcat pe scari inguste si am ajuns la cota 117, in sala masinilor. Ne-am trezit in imediata vecinatate a generatoarelor General Electric, aflate chiar in faza de montaj. Masinariile imense par sa monopolizeze tot ce am vazut pana aici. Sunt "neuronii" care vor prelucra primii aburi in 2006.”

O centrala nucleara foloseste ca si combustibil un element chimic mai special, uraniu. Acesta are proprietatea de a fi compus din protoni si neutroni intre care forta de atragere este cea mai mica din natura. Un reactor nuclear inseamna ruperea controlata a acestor legaturi, proces care se soldeaza cu emisii de radiatii. Principiul de functionare a unui reactor Candu este acela ca foloseste apa grea, care atinge temperaturi uriase, ca si mijloc de transport al caldurii in asa-numitele generatoare de aburi - compartimente unde apa este fiarta rapid, din cauza celor 600 de grade ale apei grele. Aburii acestia, cu temperaturi de peste 200 de grade, sunt cei care pun in miscare turbinele din centrala. Generatoarele electrice au o putere instalata de 700 MW.

La Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda NU este posibil un eveniment NUCLEAR similar celui de la Fukushima deoarece facilitatile suplimentare prevazute de tehnologia CANDU 6, utilizata la CNE Cernavoda aduc un plus de robustete.

Printre aceste facilitati enumeram urmatoarele:

- utilizarea uraniului natural;

- doua sisteme speciale de oprire a reactorului;

- doua camere de comanda independente;

- doua seturi de grupuri electrogene, din care unul calificat seismic;

- grupuri electrogene mobile;

-surse de apa independente de conditiile exterioare (puturi de mare adancime).