Referat - Trasaturi generale ale renasterii in muzica si arta



BOTTICELLI, Sandro
The Birth of Venus, 1485
Galleria degli Uffizi, Florence

 

 Renaşterea reprezinta perioada schimbărilor culturale ce au avut loc în secolele al XV – lea şi al XVI – lea în Italia şi care au influenţat, în final, cea mai mare parte a Europei. Ea a dus la o schimbare a valorilor umane – un avânt de energie şi de încredere în potenţialul uman – care a avut numeroase consecinţe. Printre cele mai spectaculoase consecinţe se pot enumera înflorirea artelor şi noua viziune asupra rolului artelor şi a artiştilor în viaţa societăţii. Preocuparea pentru om, orientarea spre viata reala si pretuirea creatiilor literare si artistice ale antichitatii greco-romane, ca model pentru noua cultura, sunt principalele trasaturi caracteristice ale umanismului Renasterii.

Noua orientare a artei

Arhitectura - se orienteaza mai ales spre constructii cu caracter laic (palate, primarii etc.), opus arhitecturii gotice, preferand constructiile echilibrate, la care pot fi sesizate in mod clar atat structura cat si echilibrul lor. Zidurile au forma simpla, iar liniile verticale si orizontale ale fatadelor subliniaza scheletul constructiei, care capata in ansamblu o forma geometrica bine conturata.

Italia era o tara cu multe orase frumoase, fiecare dintre ele având o anumita traditie artistica. Nu exista nici o îndoiala ca Florenta a fost pe primul loc, în secolul al XV-lea, în care a aparut curentul artistic numit Renastere. Construirea catedralei orasului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazii de a-si demonstra talentul.

Sculptura se desprinde de arhitectura si devine o arta independenta, care glorifica in creatiile sale omul liber si cutezator. Un numar mare de artisti renumiti au învatat arta sculpturii în atelierul lui Lorenzo Ghiberti, printre care si Donatello (1386-1466). Opera lui, plina de viata, cu multe trasaturi clasice, include si celebra sculptura din bronz David, creata în anul 1430. David apare ca un razboinic gol, cu un picior pe capul lui Goliat. Statuia a fost prima lucrare de dimensiuni mari, reprezentând un nud în arta europeana de dupa antichitate. A fost probabil, primul nud în picioare realizat dupa caderea Imperiului Roman. 

In pictura - compozitiile devin clare si respecta proportionalitatea intre goluri si plinuri. Perfectionarea tehnicii in ulei deschide artistilor posibilitati nelimitate de a reda idealurile umane ale epocii. In locul figurilor solemne, imbracate in draperii grele, care ascund corpul, in locul compozitiilor supraincarcate, specifice picturii medievale, se afirma acum preocuparea pentru redarea unui om armonios, real si incadrat in timp si spatiu. Aceste preocupari duc la descoperirea perspectivei liniare, a desenului anatomic si a portretului. Cea mai mare parte a secolului, Florenta a fost condusa de familia de Medici, o familie de bancheri si de negustori care traiau într-un stil regal. Ei au cheltuit averi pentru a-si glorifica orasul si numele familiei. Alaturi de alti, ei au comandat pictorilor lucrari cu nenumarate detali decorative, în culori stralucitoare. Cel mai mare pictor, reprezentant al acestui stil, a fost Sandro Botticelli (1445 -1510). Cele mai cunoscute lucrari ale lui Sandro Botticelli, Primavera si Nasterea Zeitei Venus sunt lucrari reprezentative pentru un alt ideal al Renasterii - pasiunea pentru mitologia clasica si ideile filosofice mistice. Capodopere, cum ar fi Capela Sixtina si splendida biserica Sfântul Petru, cea mai mare biserica din lumea crestina occidentala sunt exemple ale stilului renascentist.

Genii supreme -Tot în perioada Renasterii a aparut si convingerea ca artistul este o persoana deosebita, mai degraba, decât un simplu meserias, care-si îndeplineste un contract. Mari artisti, erau considerati Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarotti sau Rafael. Leonardo da Vinci (1452 - 1520) era mai în vârsta decât ceilalti doi. Un individ ciudat, multi - talentat, el a lasat posteritatii doar câteva picturi. Cu toate acestea, Madona printre stânci si Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic - asemanator cu viata, dar totusi misterios. Ca si Leonardo, Michelangelo Buonarotti (1475 - 1564) era florentin. El era un sculptor si pictor de geniu si a petrecut patru ani din viata pictând tavanul Capelei Sixtine, o capodopera reprezentând scene biblice, începând cu Creatia. Rafael (1483 - 1520) a fost cel mai pur dintre clasici, creând adevarate capodopere ale serenitatii si armoniei chiar si atunci când reprezenta actiuni pline de vigoare. Picturile sale care o ilustreaza pe Madona, umana si gratioasa, dar totusi pura si idealizata, au pus temelia unui nou stil în pictura, stil care a durat secole întregi.

Renasterea in muzica - Ca si in arta, renasterea in muzica reprezinta o reinviere a vechilor valori. Muzica si compozitia au prins o noua vitalitate incantatoare . Conform umanistilor ( savanti renascentisti care studiaza culturile vechi ale Greciei si Romei ) a fi capabil sa canti bine vocal si la un instrument era un lucru esential iar nobilii angajau muzicieni ca sa-si invete copiii sa cante si sa intretina vecinii de rang. Secolul al XVI-lea a cunoscut in mod particular dezvoltarea multor instrumente noi si cele mai populare au fost acelea care au putut fi folosite de muzicieni amatori fara o mare indemanare. Instrumentele cu corzi au fost preferate, in special cele din familia violei. Viola a fost premergatoarea viorii si a fost cunoscuta din cauza ornamentelor ( dungi de lemn care traversau suportul viorii ) care ajutau indrumarea degetelor in gasirea notelor. Cand canta , viola producea un ton incet si rezonant, satisfacator pentru adunarile familiale. Lauta, un alt instrument favorit, avea de asemenea ornamente si era populara pentru acompaniamentul de voci – in aceeasi masura in care o face chitara astazi. Alte instrumente preferate erau fluierul, flautul si cornul. In acest timp harpsicordul, clavecinul si orga au aparut deasemenea ca instrumente muzicale eficiente si se scriau partituri muzicale elaborate special pentru aceste instrumente. Dar muzicienii compuneau si un gen nou si simplu de muzica pe care muzicienii amatori il puteau executa fara a avea prea multa iscusinta. Tehnologia tiparirii partiturii a luat de asemenea o intorsatura ascendenta. Butucii de lemn incomozi care au fost utilizati pentru imprimarea muzicii au fost inlocuiti cu un tip de metal mobil inventat de Ottavio Perucci, un tipograf italian. Noua metoda de imprimare a dus la o crestere in publicarea muzicii, facand muzica mult mai accesibila publicului in general si implicit la o crestere a audientei.

Accesul la muzica -Instrumente noi, imbunatatirea metodelor de imprimare si un mai mare acces la muzica au contribuit la dezvoltarea unui alt gen de muzica, numita muzica de camera. Cum insusi numele sugereaza, muzica de camera a fost creata pentru a fi prezentata in fata unui auditoriu mic. Muzica era prezentata de cativa muzicieni cu tonalitati deosebite ale vocii, arta cantatului vocal incepand sa ia amploare fata de cea a cantatului la instrument. De asemenea invatatorii umanisti credeau ca cel mai bun mod de a misca auditoriul era sa puna laolalta arta muzicii si poeziei. Astfel s-au dezvoltat doua noi genuri muzicale care satisfaceau aceasta cerinta: sansoneta frantuzeasca si madrigalul italian.